Translate

martedì 9 ottobre 2012

Pensieri/ Ginduri


Meravigliose o modeste, delicate o appariscenti, alla moda o romantiche, un po' care oppure da pochi soldi... Ci sarebbero per tutti i gusti...
Eppure al posto di un giudizio o meglio, un'incoraggiamento di fronte a una mia cartolina, realizzata con entusiasmo e passione, spesso sento: ' Eh, si, ma oggi non le manda più nessuno!' In altre parole: non ti rendi conto di fare una cosa inutile??? Io sorrido, senza dire nulla... Ma sapete cosa ho pensato? La tragedia non è mia, perchè faccio una cosa che non ha un 'successone'. La tragedia è di tutti quelli che disprezzano l'ideea di mandare un biglietto a qualcuno... Può essere un'ottima opportunità per mostrare l'apprezzamento, l'amore. Meglio forse di un regalo banale o meno, un biglietto dove scrivere cose belle e vere, profonde, che magari non abbiamo mai ancora detto a quella persona. Un piccolo oggetto che rimane come ricordo per tutta la vita... Per me, una cartolina è un esercizio di amore. 
Per chi la fa, per chi la scrive, ma anche per chi la riceve...
Se non c'è più la voglia di cartoline, forse non c'è più niente nel cuore per riempirle...
Ho pensato molto prima di scrivere questi pensieri... Ma adesso gli ho scritti! :)

Minunate sau modeste, delicate sau stridente, moderne sau romantice, un pic mai scumpe sau ieftine ...Ar fi pentru toate gusturile ...
Cu toate acestea, în loc de o parere sau mai bine, o incurajare în fața uneia dintre aceste felicitari ale mele, făcută cu pasiune și entuziasm, am auzit de multe ori, "Oh, da, dar azi nu mai trimite nimeni!" Cu alte cuvinte, tu nu realizezi ca faci ceva inutil???
Eu zâmbesc, nu spun nimic ... Dar știti la ce m-am gândit?Tragedia nu este a mea, pentru că eu fac ceva ce nu are mare "succes".Tragedia e a tuturor celor care disprețuiesc ideea de a trimite o felicitare cuiva ... Acesta poate fi o oportunitate excelentă de a arăta aprecierea, dragostea. Poate mai bine decât un cadou banal sau nu, o felicitare unde sa scriem lucruri frumoase și adevărate, profunde, lucruri pe care poate încă nu le-am spus niciodata acelei persoane. Un obiect mic, care rămâne ca amintire pentru o viata ... Pentru mine, o felicitare este un exercițiu de iubire. Pentru cel care o face, pentru cel care o scrie, si de asemenea, pentru cel care o primeste ...
Dacă nu mai există chef de felicitari, poate nu mai e nimic în inima care sa le umple ...
M-am gindit mult inainte de a scrie aceste ginduri... Dar acum le-am scris! :)


Nessun commento:

Posta un commento